Cum te pregătești pentru o situație de urgență: ghid pentru începători, în 7 pași

Când se vorbește despre „preppers”, mulți își imaginează oameni care sapă buncăre și cumpără arme. Realitatea e mult mai banală și mult mai utilă: a fi pregătit înseamnă să poți trece liniștit prin câteva zile în care lucrurile pe care le considerăm garantate (curentul, apa de la robinet, magazinul de la colț, semnalul de telefon) nu mai funcționează.

În România, scenariile sunt cât se poate de concrete. Trăim într-una dintre cele mai active zone seismice din Europa, iarna aduce viscole care blochează drumuri zile întregi, verile aduc inundații și canicule, iar pana de curent din Peninsula Iberică din aprilie 2025 a arătat cât de repede se poate opri o țară întreagă. Din 2025, Comisia Europeană recomandă oficial ca fiecare gospodărie să se poată descurca cel puțin 72 de ore fără ajutor din afară, iar Departamentul pentru Situații de Urgență a preluat aceeași recomandare.

Vestea bună: pregătirea de bază e ieftină și se face în câteva săptămâni. Iată pașii, în ordinea în care merită făcuți.

Pasul 1: Gândește-te la ce ți se poate întâmpla ție

Nu te pregăti pentru „sfârșitul lumii”. Pregătește-te pentru situațiile probabile acolo unde locuiești:

• La bloc, într-un oraș mare: cutremur, pană de curent, întreruperea apei și a căldurii, incendiu în clădire.
• La casă, în zonă rurală: inundații, viscol, drumuri blocate, pene de curent lungi.
• Oriunde: probleme de sănătate neprevăzute, pierderea veniturilor, o criză economică.

Majoritatea acestor situații cer aceleași lucruri de bază: apă, hrană, lumină, căldură, medicamente, bani și informații. De aceea un singur set de rezerve te acoperă pentru aproape toate.

Pasul 2: Asigură-ți apa

Fără mâncare putem rezista săptămâni. Fără apă, doar câteva zile. Recomandarea DSU este de 4 litri de persoană pe zi: aproximativ 2 litri pentru băut și restul pentru gătit și o igienă minimă. Pentru o familie de patru persoane și trei zile, asta înseamnă 48 de litri, adică 4 baxuri de câte 6 sticle de 2 litri.

Detalii despre cum o depozitezi și cum o rotești găsești în ghidul Câtă apă să ții în casă.

Pasul 3: Medicamentele și trusa de prim ajutor

Dacă cineva din familie ia tratament zilnic, aceasta este prioritatea numărul doi. Încearcă să ai mereu o rezervă de cel puțin 7 zile și discută cu medicul de familie dacă poți primi rețeta puțin mai devreme. Apoi completează o trusă de prim ajutor pentru casă.

Pasul 4: O rezervă de hrană pe care chiar o mănânci

Greșeala clasică este să cumperi dintr-odată zeci de conserve pe care nu le consumă nimeni și care expiră în cămară. Mai bine:

1. Notează 10-15 alimente neperisabile pe care familia le mănâncă oricum (paste, orez, conserve de fasole și ton, biscuiți, unt de arahide, fructe uscate).
2. La fiecare cumpărătură, ia câte unul-două în plus.
3. Pune produsele noi în spate și consumă-le pe cele vechi din față.

În două-trei luni ai o rezervă de două săptămâni care se reînnoiește singură. Lista completă: alimente neperisabile pentru cămara de urgență.

Pasul 5: Lumină, căldură și informație

O pană de curent te lasă fără lumină, fără încărcarea telefonului și, de multe ori, fără căldură și fără internet. Minimul necesar:

• o lanternă pentru fiecare membru al familiei (cele frontale lasă mâinile libere) și baterii de rezervă;
• o baterie externă încărcată;
• un radio cu baterii sau cu dinam, ca să auzi comunicatele autorităților când rețeaua mobilă e căzută;
• pături și haine groase pentru iarnă.

Pentru mai mult confort, o stație de alimentare portabilă poate ține frigiderul, routerul și telefoanele în funcțiune. Vezi ghidul despre stațiile de alimentare.

Pasul 6: Bani și acte

În timpul unei pene de curent, cardurile și bancomatele nu funcționează. Ține acasă o sumă de bani în bancnote mici, suficientă pentru câteva zile de cumpărături esențiale și combustibil. Fă copii după actele importante (buletine, certificate, acte de proprietate, polițe de asigurare) și pune-le într-o pungă impermeabilă, în rucsacul de urgență.

Pe termen lung, cea mai bună protecție este un fond de urgență echivalent cu cheltuielile pe 3-6 luni.

Pasul 7: Planul familiei

Rezervele nu ajută dacă, în momentul crizei, nimeni nu știe unde sunt sau ce are de făcut. Așezați-vă o seară și stabiliți:

• unde vă întâlniți dacă nu puteți ajunge acasă sau dacă trebuie să plecați;
• cine îi ia pe copii de la școală;
• o persoană de contact din alt oraș, pe care o sună toți (după un dezastru, apelurile interurbane trec uneori mai ușor decât cele locale);
• cine are grijă de vecinii în vârstă sau de animale.

Am făcut un șablon simplu în ghidul Planul de urgență al familiei.

Ce urmează după primele 72 de ore

Când ai acoperit baza, poți extinde treptat: o rezervă de 14 zile pentru casă, un kit pentru mașină, o sursă de energie de rezervă, câteva unelte și, poate, un curs de prim ajutor la Crucea Roșie. Fiecare pas îți crește liniștea și îți scade dependența de ceilalți în momentele în care toată lumea are nevoie de ajutor deodată.

Ca să știi exact câtă apă și mâncare îi trebuie familiei tale, folosește calculatorul de rezerve.