Accident nuclear sau radiologic: ce faci și când iei pastilele de iod

România are centrala nucleară de la Cernavodă, iar centrala de la Kozloduy, din Bulgaria, se află la câțiva kilometri de Dunăre. Războiul din Ucraina a adus în discuție și centrala de la Zaporojie, iar în 2022 pastilele de iod s-au epuizat în multe farmacii. Un accident nuclear grav este foarte puțin probabil, dar e unul dintre puținele scenarii în care ce faci în prima oră contează enorm. Iar regulile sunt puține și ușor de ținut minte.

Ce tip de urgență poate fi

• Accident la o centrală nucleară: se eliberează în aer substanțe radioactive, inclusiv iod radioactiv, care pot fi purtate de vânt la distanțe mari. Autoritățile anunță zonele afectate și măsurile.
• „Bombă murdară”: explozibil obișnuit amestecat cu material radioactiv. Pericolul principal e explozia; contaminarea e de obicei locală.
• Explozie nucleară: cel mai grav și cel mai puțin probabil scenariu. Regulile de mai jos rămân valabile, dar contează și protecția față de explozie.

În toate cazurile, răspunsul de bază este același.

Intră, rămâi înăuntru, informează-te

Este regula folosită de CDC și de protecția civilă din majoritatea țărilor.

1. Intră. Dacă ești afară sau în mașină, intră cât mai repede într-o clădire solidă, de preferat din cărămidă sau beton. Mașina nu oferă protecție bună.

2. Rămâi înăuntru. Coboară la subsol sau mergi în mijlocul clădirii, cât mai departe de acoperiș și de pereții exteriori, pe care se depun particulele radioactive. Închide ferestrele și ușile, oprește aerul condiționat, ventilația și centrala cu tiraj forțat care trag aer din exterior. Rămâi înăuntru cel puțin 24 de ore, dacă autoritățile nu spun altfel: radioactivitatea scade rapid în primele ore și zile.

3. Informează-te. Urmărește mesajele RO-ALERT, radioul și televiziunea. Un radio cu baterii sau cu manivelă e esențial dacă pică curentul. Dacă rețeaua e aglomerată, trimite mesaje în loc să suni.

Dacă ai copii la școală sau rude în spital sau într-un cămin, nu merge după ei. Instituțiile au propriile planuri de adăpostire, iar drumul v-ar expune pe toți.

Explozie nucleară: primele secunde

Dacă vezi o lumină orbitoare neobișnuită, nu te uita spre ea. Culcă-te la pământ, cu fața în jos, în spatele a orice te poate proteja, și acoperă-ți capul. Unda de șoc poate veni după câteva secunde. Apoi intră în cea mai solidă clădire din apropiere, ideal în primele 10 minute, înainte să înceapă căderea particulelor radioactive, și rămâi acolo cel puțin 24 de ore.

Dacă ai fost afară: decontaminarea

1. Scoate hainele de deasupra înainte de a intra în casă, dacă se poate. Pune-le într-un sac de plastic, leagă-l și lasă-l departe de oameni și animale. Asta poate îndepărta până la 90% din materialul radioactiv.
2. Spală-te cu apă și săpun, de preferat la duș. Spală-ți părul cu șampon, fără balsam, care poate fixa particulele de păr. Nu freca pielea până la iritare.
3. Dacă nu poți face duș, spală-te la chiuvetă sau șterge-te cu un prosop ud, insistând pe mâini, față și păr.
4. Îmbracă haine curate, păstrate în dulap sau în sertare închise.
5. Spală și animalele de companie care au fost afară.

Apa și mâncarea

• Apa îmbuteliată și alimentele ambalate sigilat, păstrate în casă, sunt sigure. Șterge ambalajul înainte să-l deschizi.
• Nu consuma legume din grădină, lapte de la animale care au fost afară sau apă din fântână până nu anunță autoritățile că se poate.
• O rezervă de apă și alimente neperisabile pentru câteva zile îți permit să rămâi în casă cât e nevoie.

Pastilele de iod (iodură de potasiu)

Sunt cel mai discutat și cel mai prost înțeles subiect al unei urgențe nucleare.

Ce fac: la un accident la o centrală se poate elibera iod radioactiv. Dacă e inhalat sau înghițit, se fixează în tiroidă și crește riscul de cancer tiroidian, mai ales la copii. Iodura de potasiu „umple” tiroida cu iod stabil, astfel încât cel radioactiv să nu mai fie absorbit.

Ce nu fac: nu te protejează de alte substanțe radioactive și nici de radiația externă. Nu sunt un „antidot la radiații” și nu ajută la o bombă murdară fără iod radioactiv.

Când se iau: doar când autoritățile o cer explicit, pentru zona ta. Funcționează cel mai bine dacă sunt luate cu puțin înainte de expunere sau în primele ore după. O doză protejează aproximativ 24 de ore. Doza depinde de vârstă și o stabilesc autoritățile și prospectul, nu ghidurile de pe internet.

Cine are nevoie cel mai mult: copiii, adolescenții, femeile însărcinate și cele care alăptează. La adulții de peste 40 de ani beneficiul e mic, iar riscul de efecte adverse e mai mare.

Cine trebuie să întrebe medicul înainte: persoanele cu boli de tiroidă, cu alergie la iod sau cu anumite boli de piele și de vase de sânge. Medicul de familie îți poate spune dacă pastilele sunt potrivite pentru tine.

Ce nu trebuie să faci:

• Nu lua pastile „preventiv”, înainte de un anunț oficial.
• Nu lua mai mult decât doza recomandată: nu protejează mai bine și poate face rău.
• Nu înlocui pastilele cu tinctură de iod, betadină sau alte dezinfectante cu iod. Sunt toxice dacă sunt înghițite.
• Nu te baza pe sarea iodată: conține mult prea puțin iod ca să protejeze tiroida.

În România, Ministerul Sănătății a lansat în 2022 un program prin care persoanele de până la 40 de ani pot primi gratuit comprimate de iodură de potasiu, pe baza unei prescripții de la medicul de familie, în farmaciile din program. Întreabă-ți medicul de familie dacă programul e încă activ. Dacă ai pastile acasă, păstrează-le în cutia originală, cu prospectul, la loc știut, și verifică data de expirare.

Ce să ai pregătit

• Un radio cu baterii sau cu manivelă
• Apă și mâncare pentru cel puțin 3 zile
• Saci de plastic mari, pentru haine contaminate
• Bandă adezivă și folie, pentru a etanșa la nevoie o cameră
• Săpun, șampon și prosoape
• Medicamentele zilnice pentru câteva zile
• Pastilele de iod, dacă medicul ți le-a prescris

Majoritatea lucrurilor sunt deja în kitul de urgență pentru casă. Dacă îl ai, ești pregătit și pentru acest scenariu.