Cutremur: ce faci înainte, în timpul și după (ghid complet)

România se află într-una dintre cele mai active zone seismice din Europa. Cutremurele din zona Vrancea sunt de adâncime intermediară, ceea ce înseamnă că se simt pe suprafețe foarte mari, de la Chișinău la Sofia. Bucureștiul este considerat de specialiști una dintre capitalele europene cele mai expuse riscului seismic, cu sute de clădiri încadrate în clasa I de risc.

Un cutremur nu poate fi prezis. Dar aproape tot ce contează pentru supraviețuire se decide înainte: cum ți-ai aranjat locuința, dacă ai un rucsac pregătit și dacă știi ce să faci în cele 20-60 de secunde de mișcare.

Înainte: pregătește locuința

Verifică unde locuiești

Află dacă blocul tău are bulină roșie sau a fost expertizat. Primăria și Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (în București) publică listele clădirilor expertizate. Dacă stai într-o clădire veche, construită înainte de 1977, interesează-te de starea ei.

Fixează ce poate cădea

În cutremurele moderne, cele mai multe răniri nu vin de la prăbușirea clădirilor, ci de la obiectele care cad sau zboară prin cameră.

• Prinde de perete dulapurile înalte, bibliotecile și vitrinele, cu colțare metalice.
• Mută obiectele grele și cele din sticlă pe rafturile de jos.
• Nu ține rame grele, oglinzi sau rafturi deasupra patului ori a canapelei.
• Fixează televizorul și monitorul cu benzi speciale.
• Pune zăvoare la ușile dulapurilor din bucătărie.
• Ține boilerul și centrala bine prinse de perete.

Alege locurile sigure din fiecare cameră

Plimbă-te prin casă cu familia și identificați în fiecare cameră un loc sigur: sub o masă solidă de lemn, lângă un perete interior, departe de ferestre și de mobila care se poate răsturna. Identificați și locurile periculoase: ferestrele mari, balconul, bucătăria plină de obiecte.

Pregătește rucsacul și planul

Ține lângă ușă rucsacul de urgență pentru 72 de ore, iar lângă pat o lanternă și o pereche de pantofi (după un cutremur noaptea, podeaua poate fi plină de cioburi). Stabiliți punctele de întâlnire ale familiei și învățați toți cum se închide gazul.

În timpul cutremurului

Dacă ești în casă

Ghemuiește-te. Acoperă-te. Ține-te.

1. Ghemuiește-te pe genunchi, înainte să te doboare mișcarea.
2. Acoperă-te sub o masă solidă sau, dacă nu ai, protejează-ți capul și gâtul cu brațele, lângă un perete interior.
3. Ține-te de piciorul mesei și mișcă-te odată cu ea, până se oprește complet mișcarea.

Rămâi pe loc. Nu încerca să ieși din clădire în timpul seismului.

• Nu folosi scările. Sunt printre primele elemente care cedează și sunt pline de oameni care fug.
• Nu folosi liftul. Poți rămâne blocat fără curent.
• Nu ieși pe balcon și stai departe de ferestre.
• Dacă ești în pat, rămâi acolo, întoarce-te cu fața în jos și acoperă-ți capul cu perna.
• Dacă ești în bucătărie, îndepărtează-te de aragaz, frigider și dulapurile suspendate.

Dacă ești afară

Îndepărtează-te de clădiri, ziduri, stâlpi, copaci, firme luminoase și aparate de aer condiționat. Caută un loc deschis și ghemuiește-te până se oprește mișcarea. Cele mai periculoase zone sunt chiar lângă fațade, unde cad tencuiala, cărămizile și sticla.

Dacă ești la volan

Oprește mașina cât mai repede, în siguranță, departe de clădiri, poduri, pasaje și stâlpi. Rămâi în mașină cu centura pusă până se oprește mișcarea. După aceea, mergi cu grijă: drumurile și podurile pot fi avariate.

Dacă ești într-un loc public

În magazin, la cinema sau la școală, nu fugi spre ieșire odată cu mulțimea. Ghemuiește-te între rânduri sau lângă un perete, protejându-ți capul. Busculada de la uși poate fi mai periculoasă decât cutremurul.

Imediat după

1. Verifică-te pe tine și pe ceilalți. Acordă primul ajutor dacă e nevoie. Nu muta răniții grav decât dacă sunt în pericol imediat.
2. Încalță-te și ia lanterna. Nu aprinde chibrituri sau brichete.
3. Gazul: dacă simți miros de gaz, închide robinetul principal, deschide ferestrele, nu acționa întrerupătoare și ieși din clădire. Anunță distribuitorul de gaz sau 112 de afară.
4. Curentul și apa: dacă vezi scântei, cabluri rupte sau țevi sparte, oprește-le de la tablou și de la robinetul principal.
5. Ieși din clădire dacă are fisuri mari, structura s-a deformat, simți miros de gaz sau a izbucnit un incendiu. Coboară pe scări, calm, cu rucsacul de urgență, fără să te sprijini de balustrade.
6. Ascultă radioul pentru instrucțiunile autorităților. Folosește telefonul doar pentru urgențe și trimite SMS-uri în loc să suni.
7. Așteaptă-te la replici. Pot apărea minute, ore sau zile mai târziu și pot dărâma clădirile deja slăbite.

Dacă rămâi blocat sub dărâmături

• Nu aprinde flacără. Acoperă-ți gura și nasul cu o mască sau o bucată de material.
• Nu striga continuu: obosești și inhalezi praf. Lovește ritmic o țeavă sau un perete, ori folosește fluierul din rucsac.
• Mișcă-te cât mai puțin, ca să nu ridici praf și să nu deplasezi dărâmăturile.
• Dacă telefonul are semnal, sună la 112 sau trimite un SMS cu locația.

Mituri despre cutremur

• „Trebuie să fug afară imediat.” Fals. Majoritatea rănirilor apar când oamenii încearcă să se deplaseze în timpul mișcării.
• „Tocul ușii e cel mai sigur loc.” Doar în casele vechi, cu tocuri masive. În blocurile moderne nu oferă protecție suplimentară, iar ușa te poate lovi.
• „Animalele prezic cutremurele.” Nu există dovezi științifice că se pot folosi pentru avertizare.
• „Cutremurele mari vin la ore anume sau pe vreme caldă.” Fals. Cutremurele nu țin cont de vreme sau de oră.

Lista de pregătire, de bifat

• Am aflat clasa de risc seismic a clădirii în care locuiesc
• Am fixat de perete dulapurile și bibliotecile înalte
• Am mutat obiectele grele pe rafturile de jos
• Nu am nimic greu deasupra paturilor
• Știm cu toții locul sigur din fiecare cameră
• Știm unde e și cum se închide robinetul de gaz
• Avem rucsacul de urgență lângă ușă
• Am lanternă și pantofi lângă fiecare pat
• Am stabilit punctul de întâlnire al familiei
• Am exersat o dată regula Ghemuiește-te, Acoperă-te, Ține-te