Cum afli dacă blocul tău e sigur la cutremur: clasele de risc, bulina roșie și expertiza tehnică

La cutremurul din 1977, cele mai multe victime au murit în București, sub câteva zeci de blocuri înalte prăbușite. Multe dintre clădirile vechi care au rezistat atunci au rămas slăbite. Ce poți afla despre propriul bloc nu e greu de găsit, dar trebuie să știi unde să cauți și cum să interpretezi ce găsești. Pentru riscul seismic din fiecare zonă a țării, vezi pagina despre România.

Clasele de risc seismic

După o expertiză tehnică, clădirile existente sunt încadrate într-o clasă de risc seismic:

Clasă	Ce înseamnă
RsI	Risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare
RsII	Pot apărea degradări structurale majore, dar prăbușirea e puțin probabilă
RsIII	Degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța
RsIV	Comportare apropiată de cea a clădirilor proiectate după normele actuale

Bulina roșie este semnul pus în București pe clădirile din clasa RsI care reprezintă pericol public, de exemplu pentru că au spații publice la parter sau stau lângă trotuare circulate.

Unde verifici

• În București: Primăria Capitalei publică listele clădirilor expertizate, pe clase de risc, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Există și hărți ale clădirilor cu bulină roșie publicate de presă, pe baza acestor liste.
• În alte orașe: primăria ține evidența clădirilor expertizate. Caută pe site la urbanism sau întreabă direct.
• La asociația de proprietari: cere cartea tehnică a construcției și eventualele expertize făcute de-a lungul anilor.
• Pentru școli și grădinițe: Ministerul Educației și presa au publicat liste ale clădirilor școlare cu risc seismic.

Atenție: pe liste apar doar clădirile expertizate. Dacă blocul tău lipsește, poate fi foarte bine sigur, dar poate fi și o clădire veche niciodată evaluată.

Ce îți spune anul construcției

Anul construcției arată după ce reguli a fost proiectată clădirea:

• înainte de 1963: fără normativ seismic propriu-zis; aici intră multe clădiri interbelice din centrele vechi;
• 1963–1977: normativele P13-63 și P13-70, care subestimau cutremurele vrâncene; mulți dintre blocurile înalte din această perioadă sunt considerați vulnerabili;
• 1978–1990: normativul P100, revizuit după cutremurul din 1977, cu cerințe mult mai bune;
• după 1990: revizii succesive ale P100, până la normativele actuale, aliniate la standardele europene.

E doar un indiciu. Un bloc din anii ‘80 cu un parter modificat ilegal poate fi mai periculos decât unul din anii ‘70 bine întreținut.

Semnele de alarmă

• fisuri în stâlpi, grinzi sau pereții structurali (nu în tencuială), mai ales fisuri în X sau care se lărgesc;
• parter comercial la care s-au tăiat sau subțiat pereți ori stâlpi pentru vitrine;
• infiltrații vechi care au ruginit armăturile (beton căzut, fier aparent);
• etaje sau mansarde adăugate ulterior;
• denivelări vizibile, uși care nu se mai închid după un cutremur.

Dacă vezi astfel de semne, spune-le administratorului și cere o evaluare de specialitate.

Ce poate face asociația de proprietari

1. Comandă o expertiză tehnică de la un expert atestat de Ministerul Dezvoltării.
2. Dacă blocul e încadrat în RsI sau RsII, întreabă la primărie de programele de consolidare disponibile (municipale sau naționale) și de condițiile de finanțare.
3. Sesizează lucrările ilegale la structură: primăria și Inspectoratul de Stat în Construcții.

Ce faci tu, oricare ar fi rezultatul

• Fixează de perete dulapurile și rafturile înalte; obiectele grele, jos.
• Învață și exersează ce faci în timpul unui cutremur.
• Ține rucsacul de urgență lângă ușă și stabiliți un plan de familie.
• Verifică dacă ai asigurarea obligatorie PAD. Documentul PAID din 2026 trece locuințele din clasa RsI la restricții, așa că întreabă asigurătorul ce se aplică în cazul tău.